Ferrari F80, urmașul lui LaFerrari, este cel mai puternic Ferrari din toate timpurile cu 1200 CP, va fi construit în 799 exemplare și are un sistem hibrid dar fără mod electric.
După 11 ani și jumătate, Ferrari înlocuiește Ferrari LaFerrari, primul hipercar hibrid din istoria firmei. Dar la fel ca în cazul lui laFerrari, noul Ferrari F80 nu are un sistem PHEV precum este cazul la SF90 Stradale și 296 GTB, ci doar un sistem hibrid inspirat din Formula 1. De aceea, bateria nu se încarcă la o priză externă ci doar prin intermediul motorului termic. iată în continuare toate detaliile.
Sistem hibrid ca în Formula 1
Ferrari F80 este propulsat de un motor V6 bi-turbo echipat în premieră cu turbine acționate electric, combinat cu două motoare electrice la puntea față și un motor electric (MGU-K) cuplat la motorul termic.
Motorul V6 bi-turbo de 3 litri cu unghiul V-ului de 120 grade are aceeași arhitectură cu cel de la 296 GTB și împarte cu acesta câteva componente cum ar fi carterul, distribuția, circuitul pompei de ulei, injectoarele și pompele de injecție. Ca și la 296 GTB, injectoarele sunt plasate în centrul camerei de ardere și beneficiază de injecții multiple pentru eficiență și emisii reduse.
Motorul cu numele de cod F163 CF dezvoltă 900 CP/8750 rpm comparativ cu 663 CP/8000 rpm pentru 296 GTB, fiind primul motor Ferrari cu o putere litrică de 300 CP/litru. În plus, are un nou sistem de control al detonației care permite motorului să funcționeze extrem de aproape de limita de detonație, ceea ce creează presiuni mai mari cu 20% în camera de ardere decât la 296 GTB.
Ca și la Ferrari SF90 Stradale, există două motoare electrice în față de 105 kW (142 CP) , câte unul la fiecare roată. Acestea sunt dezvoltate și produse în premieră de Ferrari la Maranello. Invertorul și sistemul de răcire sunt integrate împreună cu motoarele electrice direct în puntea față, ceea ce a contribuit la o reducere a masei cu 14 kg, întreg ansamblul cântărind numai 61,5 kg.
Motorul electric MGU-K este derivat din cel din Formula 1 asistă motorul termic cu o putere de 60 kW (82 CP) și poate genera până la 70 kW (95 CP) în modul de regenerare. Acesta are trei roluri: pornește motorul termic, recuperează energie pentru a încărca bateria și furnizează cuplu suplimentar motorului termic în anumite situații.
Bateria de voltaj înalt este construită după principiul cell-to-pack și are o capacitate mai mică decât la 296 GTB, de numai 2,3 kWh (204 celule grupate în 3 module) față de 6.0 kWh, prioritatea fiind o masă cât mai redusă și nu o autonomie electrică mai mare. Bateria nu se poate încărca de la o priză externă, așadar Ferrari F80 nu este un model PHEV ci doar un hibrid.
Și aici vine partea interesantă: deși are sistem electric atât pe 48V cât și pe 12V, nu există baterie de 48V. În schimb, Ferrari a montat un convertor DC/DC transformă curentul continuu de un voltaj anume în curent continuu de voltaj diferit. Această tehnologie inovatoare permite utilizarea unei singure componente pentru a controla trei voltaje diferite: 800V, 48V și 12V.
Folosind curentul continuu produs de bateria de înaltă tensiune la 800 V, convertorul DC generează curent continuu la 48 V pentru a alimenta suspensiile active și sistemele e-turbo și curent continuu de 12 V pentru a alimenta unitățile electronice de control și toate celelalte sisteme auxiliare ale mașinii.
Invertorul de la puntea față transformă curentul continuu în curent alternativ pentru motoarele electrice din față dar poate acționa și invers transmițând puterea de la motoarele electrice către baterie în timpul frânării regenerative.
Aerodinamică inspirată de la Ferrari 296 GT3
Aerodinamica a fost dintotdeauna o prioritate și temă de top la Ferrari, Ferrari F80 generând o forță de apăsare incredibilă de 1050 kg la 250 km/h.
Partea frontală generează o forță de apăsare de 460 kg la 250 km/h și a fost inspirată din F1 și Campionatul Mondial de Anduranță. Se observă ca și la 296 GT3 și 499P, priza de aer centrală uriașă din capota față. Aceasta evacuează aerul care pătrunde prin prizele frontale situate în lateralul spoilerului și asigură o forță de apăsare de 150 kg din cele 460 kg care apasă pe puntea față.
Restul de 590 kg apasă pe puntea spate și se datorează combinației dintre eleron și difuzorul spate.
Suspensie activă similară cu cea de la Purosangue
Ferrari F80 utilizează o suspensie independentă activă similară cu cea de la Purosangue, cu câte un motoraș electric de 48V la fiecare roată. Configurația suspensiei este cu brațe duble suprapuse, cele superioare fiind realizate la imprimantă 3D. La fel ca la Purosangue, suspensia activă a permis renunțarea la barele stabilizatoare.
Sistemul de frânare este cu discuri din fibră de carbon acoperite cu carbură de siliciu cu un diametru de 408 mm în față și 390 mm în spate. Ferrari F80 rulează pe jante de 20 inchi în față și 21 pe spate încălțate cu pneuri Michelin Pilot Sport Cup2 sau Pilot Sport Cup2R cu dimensiunile de 285/30 R20 și 345/30 R21 în spate.
Doar hibrid
La fel ca toate modelele Ferrari hibride, F80 are selector tactil eManettino pe brațul stâng al volanului, care oferă trei moduri de condus: „Hybrid”, „Performance” și „Qualify”. Cu toate acestea, modul eDrive disponibil pe SF90 Stradale și 296 GTB nu este disponibil la F80, astfel că acesta nu poate fi condus în modul complet electric. Ferrari consideră că acest mod este incompatibil cu filozofia și misiunea modelului. În mod implicit, modul „Hybrid” este activ de fiecare dată când mașina este pornită.
Modul „Hibrid” prioritizează recuperarea energiei și menținerea nivelului de încărcare a bateriei, astfel încât motorul electric MGU-K din spate să poată oferi o forță suplimentară atunci când este necesar.
Modul „Performance” este conceput pentru o utilizare mai îndelungată pe circuit. Puterea este furnizată în mod continuu aici, iar fluxul de energie către baterie este optimizat, astfel încât bateria să aibă întotdeauna o încărcare de aproximativ 70%.
Modul pentru performanțe extreme „Qualify” oferă pilotului toată puterea de care dispune F80.
Interior high-tech
Planșa de bord este minimalistă și ca și la alte modele Ferrari, volanul este un adevărat centru de comandă. În partea dreaptă este selectorul rotativ de culoare roșie pentru modurile de condus în timp ce în partea stângă este o suprafață tactilă pentru selectarea modurilor hibride ale sistemului PHEV.
Nu există un display central și informațiile de la navigație sunt afișate pe o zonă a displayului indicatoarelor digitale de bord. Ca și alte modele Ferrari, F80 nu are navigație built-in, aceasta fiind accesibilă doar prin intermediul telefonului mobil.
Selectorul cutiei de viteze este amplasat în poziție verticală pe consola centrală și șoferul poate schimba treptele din padelele uriașe de fibrp de carbon din spatele volanului.
Comenzile pentru reglajul oglinzilor nu mai sunt pe ușă ci pe consola centrală deasupra selectorului cutie de viteze.
Limitat la 799 de exemplare
Nu oricine poate cumpăra un Ferrari F80. Ca și alte hipercar-uri Ferrari, nu poate fi cumpărat decât de anumiți clienți Ferrari selectați cu atenție. Prețul anunțat este de 3,6 milioane euro. Astfel, Ferrari F80 devine cel mai scump Ferrari de serie din istorie deoarece predecesorul său LaFerrari a costat doar circa 1,2 milioane euro.
