Consortiul de companii care lucreaza la sistemul de comunicare masina-masina pentru Europa, are o problema, si anume lipsa unei frecvente radio, pe care sa transmita datele ce vor atentiona conducatorii despre problemele ce ii asteapta pe drum, precum accidentele, aglomeratiile sau conditiile meteo nefavorabile.
Alte probleme ce trebuie rezolvate sunt perioadele scurte de contact intre utilizatori, un mediu radiofonic dificil, ce include obstructii ce pot proveni de la vehiculele mari sau structurile de pe marginea drumului, si potentiala dimensiune mare a retelei, cea mai mare retea radio adhoc realizata vreodata. Lipsa unei frecvente este principala cauza pentru care consortiul format din producatori auto, producatori de componente, cercetatori si agentii guvernamentale germane a fost nevoit sa amane cu un an prezentarea sistemului, initial preconizata sa se desfasoare in cadrul show-ului auto de la Frankfurt, din 2007.
Consortiul, numit oficial „Car2Car Communication”, negociaza in prezent cu Institutul European pentru Standarde de Telecomunicatii si cu Conferinta pentru Posta si Telecomunicatii Europene, pentru o frecventa apropiata de cele care vor fi folosite in Statele Unite si Japonia. Scopul este gasirea unui sistem care sa poata opera in toate cele trei zone majore ale lumii, fiind foarte important ca standardele sa utilizeze o platforma comuna.
Comunicarea masina-masina este veche de un deceniu, iar in prezent peste 40,000 de masini „vorbitoare” ruleaza pe strazile din Germania. Totul a inceput in 1996, cand un grup de producatori auto de prima mana, condusi de BMW si Audi, au inceput sa lucreze cu Mannesmann Autocom, pentru a explora posibilitatea pe termen lung de a dezvolta rapid sisteme de comunicare la bordul autovehiculelor. In 1999, BMW a lansat programul numit Floating Car Data (FCD) in care masinilor cu sisteme de navigatie prin satelit si GSM li s-a oferit in plus un software care sa transmita detalii asupra vitezei si locatiei, masinile actionand ca martori de trafic mobili. Si DaimlerChrysler a realizat cercetari in domeniul comunicatiilor masina-masina, pe o flota de Smart ForTwos.
Sistemul a fost dezvoltat ca parte a proiectului numit NOW: Network on Wheels (retea pe roti). Sistemul monitorizeaza semnalele de la franele masinii, de la volan, senzorii de control ai stabilitatii si alte sisteme. Astfel, o masina care incepe sa franeze puternic sau sa derapeze, transmite semnale de atentionare pentru masinile din jur. Autovehiculele din apropiere, cu sisteme de comunicatii sofisticate incep sa franeze si sa stranga centurile de siguranta, pentru a se pregati de un eventual impact. Atentionarea ajunge si la un centru de control, de unde e transmisa altor soferi, pentru a-i preveni in legatura cu potentialul ambuteiaj.
In cadrul viitorului sistem, fiecare vehicul va culege date din mai multe surse, si nu se va baza pe indicatiile provenite dintr-o singura parte. De asemenea, serviciul va fi integrat cu celelalte sisteme astfel incat sa reduca numarul de informatii primite de sofer si nu sa le inmulteasca, alegandu-le pe cele acreditate.
Heinrich Stüttgen, general manager al unui membru al consortiului, NEC Network Laboratories Europe, a declarat ca cea mai probabila data pentru lansarea oficiala este 2011, in conditiile in care producatorii incep sa produca sistemele intr-un an, si nu numai pentru vehiculele de top, cat si pentru celelalte. El a subliniat ca pentru ca sistemul sa functioneze corect, minim 5-10% din masinile ce ruleaza pe strazi ar trebui sa poata comunica intre ele. Si siguranta informatiei este una dintre principale preocupari ale consortiului, astfel ca informatia primita de la alte masini va ajunge la sofer doar cu aprobarea lui.
Membrii Car2Car Communication Consortium („C2C-CC”):
– Audi, BMW, DaimlerChrysler, Fiat, Renault, VW, Siemens VDO, NEC Network Laboratories Europe, Institutul Fraunhofer, Universitatea din Mannheim, Universitatea Tehnica din Karlsruhe, Ministerul German pentru Educatie si Cercetare.
